Vrei

Mă gândeam… care ar fi un început bun pentru a schimba direcția în care ne îndreptăm în prezent cu viteză maximă (și fără cască)? Ce zici de…

Mă tem că nu susținem niciun „pohod”, nici o „cruciadă” și nimic de genul acesta

Atunci, ce urmărește cauza voastră?

……

Așteptăm sfârșitul tuturor așteptărilor

Geometrie pentru oceloti - Exurbia

Viața noastră de zi cu zi este animată de dorința de a ne îmbunătăți continuu și de a realiza lucruri frumoase. Fie că este vorba de aspecte personale, prin realizările noastre, fie într-un mod impersonal, prin lucrurile pe care le achiziționăm, avem întotdeauna tendința de a nu ne mulțumi cu ceea ce avem. Deși acest lucru nu este neapărat un lucru rău din perspectiva dezvoltării în sine, el s-a transformat de-a lungul anilor într-un sentiment constant de nemulțumire, deoarece căutarea s-a orientat din ce în ce mai mult către factori externi. Există o dorință tot mai mică de a căuta în interiorul nostru ceea ce ne completează, dar o dorință tot mai mare de a încerca să obținem totul prin lucrurile pe care le cumpărăm. Oare „dorința” este un criteriu bun pentru a atinge mult râvnita noastră liniște sufletească, sau „nevoia” ar umple acel gol, iar tot restul ar trebui privit ca un bonus?

Pe măsură ce creștem, încercăm să ne găsim drumul în viață și să înțelegem lumea din jurul nostru. Faptul că ni se prezintă tot mai multă „gunoi” sub forma faimei, bogăției și promiscuității ca mod de viață perfect poate fi și este extrem de dezorientant nu doar pentru o minte tânără, ci și pentru mulți adulți. Această minciună bine lustruită promovează ideea că singura cale de a atinge măreția este să-ți schimbi comportamentul, pentru a te conforma atitudinii necesare în obținerea acelor lucruri. Să vrei din ce în ce mai mult de la lumea din jur, până ajungi la un punct în care nu-ți mai dorești nimic. Este oare acesta un mod realist și realizabil de a-ți ghida viața, pornind de la premisa menționată anterior, că căutarea lucrurilor exterioare este nesfârșită? Întotdeauna există mai multă faimă de câștigat, mai multă bogăție de dobândit sau mai multe modalități de a-ți testa limitele alături de o multitudine de parteneri. Este acesta un mod durabil și plin de sens de a-ți trăi viața, chiar dacă este vorba doar de câțiva ani? Nu ar trebui oare ca pacea interioară să primeze mai presus de toate?

A înțelege acest lucru pare o sarcină imposibilă, având în vedere că suntem înconjurați de atâtea lucruri care par prea tentante și care aproape că ne pot convinge că „a vrea” și „a avea nevoie” devin sinonime. Avem impresia că avem nevoie de prea multe, din cauza factorilor externi prezenți, încât aproape uităm că ceea ce ne trebuie se află deja acolo. De-a lungul multor ani, am lucrat la construirea unei societăți în care nevoile sunt asigurate. Mai este încă mult de lucru, deoarece multe părți ale lumii nu au ajuns încă acolo, dar asta ar trebui să ne motiveze. În loc să ne concentrăm pe obținerea „următorului lucru”, ce-ar fi să ne ocupăm de ceea ce avem deja, nu-i așa? Să ne aducem în starea în care nevoile noastre sunt satisfăcute și să pornim de acolo. Dorința de a avea mai mult este ceva înnăscut în noi, dar întrebarea este: ce anume ne dorim cu adevărat? Ce ne apropie de liniștea sufletească și de o viață trăită cu sens? Ne dorim următorul gadget disponibil pe piață, următoarea mașină sau următoarea piesă vestimentară, sau vrem să ne îmbunătățim pe noi înșine și, în acest proces, ca oameni, să avansăm către ceva mai înalt?

Cum putem să ne dorim mai mult și, în același timp, să fim fericiți cu ceea ce avem? Putem începe prin a aprecia prezentul și tot ceea ce ne-a fost pus la dispoziție. Fii recunoscător pentru fiecare moment și pentru lucrurile pe care le ai în viață și mulțumește-I în fiecare zi pentru oportunitățile din viața ta. Nu-ți mai dori lucruri și tot ceea ce nu-ți îmbogățește viața. Construiește-ți o versiune mai bună a ta, investește în pasiunea ta și lucrează pentru un viitor în care toți vom fi fericiți să trăim. Tot restul va veni, la momentul potrivit, de la sine…

Până data viitoare, cu toată dragostea mea,

Timius Pepe / Iisus / Timi / Reza (Numele nu contează ;) )