Alegerea ar trebui să fie atât de simplă…
Mă gândeam… în ceea ce privește alegerea unui nou președinte în România, de ce mai există măcar o dezbatere? Cel puțin, de ce ar trebui să aibă loc o dezbatere cu ambii candidați, când, până acum, unul dintre ei apare în fiecare emisiune și răspunde la întrebările oamenilor, în timp ce celălalt zboară în alte țări strigând că susține partidele pro-ruse…
Pentru cei care nu știu, în România va avea loc în acest weekend turul al doilea al alegerilor, în vederea alegerii noului președinte al țării. Cei doi candidați au profiluri cât se poate de opuse. Unul este matematician cu o carieră academică și administrativă dovedită (fost primar al Bucureștiului), iar celălalt este un extremist care nu are până acum nicio experiență în gestionarea vreunui domeniu, cu excepția faptului că a fost șef de galerie pentru o echipă de fotbal. Unul se pricepe la cifre, celălalt la a arunca cu cuvinte și a incita oamenii. Unul este prezent la toate invitațiile la dezbateri lansate de mass-media. Celălalt a fost prezent la prima dezbatere și, de atunci… răspândește minciuni pe rețelele sociale și zboară în alte țări pentru a-și manifesta sprijinul față de alte partide extremiste (Polonia, Italia și așa mai departe). Gândiți-vă bine la asta: în săptămâna dinaintea alegerilor, unul rămâne să răspundă la numeroasele întrebări pe care le au oamenii, căutând cea mai bună soluție pe baza informațiilor disponibile, iar celălalt dispare în alte țări, răspândind minciuni prin intermediul rețelelor sociale.
Modul în care poporul român este tratat de candidatul extremist, George Simion, este pur și simplu jignitor. Un astfel de comportament denotă o lipsă totală de respect față de propriul popor din partea celui care ar putea conduce România în viitor. Indiferent de alegerea pe care o va face fiecare duminică, fiecare ar trebui să se oprească și să reflecteze asupra direcției pe care dorește să o susțină. Un candidat pro-european, care are în vedere revitalizarea economiei României și care a declarat deschis că dorește să fie un președinte pentru toți românii. Un candidat pro-rus, care a anunțat sancțiuni la nivel de grup și la nivel personal după ce va fi ales. Numai acest lucru ar trebui să fie, pentru mine, un motiv suficient pentru a-l exclude din orice discuție ulterioară, întrucât incită la divizare și teamă. Obiectivul său nu este să fie președinte pentru toți românii, ci doar pentru cei care l-au ales. Să centralizeze toată puterea în mâinile sale și să calce în picioare 35 de ani de democrație.
Până acum v-ați dat seama de ce alegerea ar trebui să fie atât de simplă… și totuși nu este. Românii sunt atât de sătui și de obosiți încât sunt dispuși să creadă promisiunile făcute de George Simion privind aducerea țării în „Epoca de Aur”. Sunt uimit de faptul că atât de mulți au uitat sau poate nu s-au documentat cu privire la ce a însemnat Epoca de Aur pentru România. Un regim opresiv, care îi făcea pe oameni să trăiască în frică și era atât de „bine” gestionat încât ți se permitea să mănânci pe rații. Chiar și benzina era raționalizată, iar cozile la pompă se întindeau pe kilometri întregi. Pentru a obține un serviciu, trebuia să dai un pachet de cafea sau de țigări, iar mita era singura modalitate de a obține ceea ce aveai nevoie. Oare românii nu s-au săturat de astfel de practici? Vor să se întoarcă la acea stare permanentă de teamă sau vor instituții care să lucreze pentru ei, pentru cei care plătesc impozite? Aceasta va fi alegerea de duminică…
Pentru toți românii care lucrează în alte țări, alegerea ar trebui să fie la fel de simplă, așa cum credeam eu. Faptul de a vedea cum sistemele (sănătatea, educația și așa mai departe) funcționează în armonie în beneficiul oamenilor ar fi trebuit să fie un motiv suficient pentru a vota pro-Europa. Desigur, în cazul cetățenilor care s-au mutat în alte țări, păstrându-și mentalitatea de „hustle”, a fost șocant să descopere că sistemele existente nu o susțin. Dintr-odată, nu mai puteau să „găsească pe cineva care să-i găsească pe cineva” sau să dea 50 de euro ca să evite coada. Erau cetățeni străini, poate cu dificultăți lingvistice, care trebuiau să se zbată în fiecare zi ca să-și rezolve treburile. Iar românii sunt ingenioși, au reușit să se descurce, dar au rămas cu un gust amar în gură din cauza modului în care sistemul de aici îi tratează ca pe niște străini. Le-a plăcut remunerația financiară, dar au acumulat o furie interioară împotriva „Occidentului”. Primul candidat care a venit să laude România și a răspândit minciuni despre cum România se va întoarce la rădăcinile sale (a început cu Călin Georgescu și a continuat cu Gheorghe Simion) a fost automat văzut ca un salvator. Niciunul dintre ei nu a oferit soluții la problemele României, ci au ținut discursuri populiste, lăudând ideea că ne-ar fi mai bine dacă ne-am izola. Împreună cu imnurile religioase, ei glorifică o epocă de mult apusă; o epocă trecută prin sângele și lacrimile părinților noștri, care timp de 35 de ani au luptat în revoluție tocmai pentru a schimba exact ceea ce acești șarlatani aplaudă acum.
Așadar, alegerea ar trebui să fie simplă… dar nu este. Îi încurajez pe toți, indiferent de opțiunea pe care o vor alege duminică, să meargă la vot. De ce „indiferent”? Pentru că este o alegere a tuturor românilor, a tuturor celor care vor trebui să trăiască în următorii ani cu acest rezultat și pentru că nimeni nu ar trebui să se simtă intimidat să-și exprime opinia. Toți românii sunt importanți și acesta este motivul pentru care votul ar trebui să fie pro-Europa, pentru libertatea de exprimare, pentru o Românie unită după alegeri, pentru noi toți.
Pe data viitoare, TFG
